7 Decembrie: [Teatru] Revizorul, la Teatrul National


[Teatru] Revizorul

Teatrul National „Lucian Blaga”

7 Decembrie (marti), ora 18:30

Sala mare

*Preţul biletelor:

30 lei, 25 lei, 15 lei, 10 lei (în funcţie de locul din sala de spectacol);

7,5 lei – reducere pentru elevi, studenţi şi pensionari.

de N.V. Gogol
traducere de Emil Iordache

regia: Mona Marian
decorul: Mihai Ciupe
costume, păpuşi, recuzită: Eugenia Tărăşescu-Jianu
asistent de scenografie: T. Th. Ciupe
ilustraţia muzicală: Corina Sîrbu

Distribuţia:

Anton Antonovici Skvoznic-Dmuhanovski, primarul oraşului Ovidiu Crişan
Anna Andreevna, soţia lui Angelica Nicoară
Maria Antonovna, fiica lui Romina Merei
Luka Lukici Hlopov, inspector şcolar Ramona Dumitrean
Soţia lui Luka Lukici Patricia Boaru
Amos Feodorovici Leapkin-Teapkin, judecător Dragoş Pop
Artemii Filippovici Zemlianika, epitropul aşezămintelor de binefacere Cătălin Herlo
Ivan Petroici Şpekin, dirigintele poştei Cristian Grosu
Piotr Ivanovici Dobcinski, moşier din localitate Anca Hanu
Piotr Ivanovici Bobcinski, moşier din localitate Adrian Cucu
Ivan Alexandrovici Hlestakov, funcţionar din Petersburg Ionuţ Caras
Osip, servitorul lui Cristian Rigman
Cristian Ivanovici Ghibner, medicul judeţului Radu Lărgeanu
Stepan Ivanovici Korobkin, funcţionar la pensie, om de vază în oraş Emanuel Petran
Stepan Ilici Uhovertov, comisar de poliţie Ruslan Bârlea
Fevronia Petrovna Poşliopkina, lăcătuşăreasă, nevasta lui Korobkin Maria Munteanu
Subofiţereasa Maria Seleş
Mişka, servitorul primarului Silvius Iorga
„… lansat de Puşkin, consacrat de Belinski, imediat după apariţia primelor volume de nuvele şi a comediei Revizorul, drept „şef de şcoală“, tradus în franceză de Merimeé, remarcat prompt de un critic de talia lui Saite-Beuve… Belinski, în studiul său intitulat „Prea multă minte strică de Alexaksandr Griboedov“, fusese primul care descifrase poetica Revizorului ca scriere dramatică aparţinînd capodoperelor din seria Aristofan – Shakespeare – Lope de Vega – Molière… Fraza „Domnilor, v-am invitat aici să vă dau o veste cît se poate de neplăcută“ funcţionează ca un declanşator. Pînă atunci, tradiţional, intriga era dezvoltată în primele cîteva scene ale piesei, autorul furnizînd personajelor pretexte pentru a-şi face, pe rînd, apariţia. Gogol, printr-o singură frază, pronunţată în prezenţa tuturor personajelor, reuşeşte să-l conecteze brusc pe spectator la tensiunea momentului – un moment care va dura cinci acte, o tensiune ascendentă care, la fiecare cinci-zece minute, îşi va accelera ritmul, cu răsturnări de situaţie, pe cît de fireşti pe-atît de comice. La punctul culminant, devenim martorii unui viraj de 180 de grade: scrisoarea lui Hlestakov, pentru ca, la final, autorul să găsească din nou o soluţie genială prin concizie, şi ea rezumată tot la o singură replică: „Jandarmul: Sosit cu ordin împărătesc de la Petersburg, un funcţionar vă aşteaptă neîntîrziat la el; Domnia lor au tras la han“. Apoi deznodămîntul fără cuvinte, scenă mută – spectacol de teatru pur, şoc esenţializat, fără cuvinte, pantomimă. Există oare undeva o expresivitate artistică la fel de puternică? La fel, poate da, dar mai puternică nu…“

 

Albert Kovács, Posterităţile lui Gogol,

în vol. N.V. Gogol, Teatru, Editura Fundaţia culturală Est-Vest, Bucureşti, 2002
regia tehnică: Constantin Pojonie
lumini: Jenel Moldovan, Dorel Şimon
sonorizare: Vasile Crăciun

Galerie foto:


Eveniment via Teatrul National

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: